Terapia ccu lu pinniellu
di Tonino Martire
‘Ntra nu palazzu re Cusenze antica
‘na sira haju scontatu la natura
era ‘mpinta alli muri benerica
tutta dintra ‘na mostra re pittura.
A passi curti l’haju visitata
‘nziemi a ‘na ranne fulla re persune;
e dintr’e mie haju fattu ‘na pensata :
“Chissa è na grazia chi lu bene rune”.
Haju vistu la bellizza ‘ncorniciata
e priestu ‘ntra lu core m’è trasuta,
m’ha fattu a culuri ‘na parrata
e ‘na gulìa r’amare m’è venuta.
Nu faru llà re luce m’ha murratu
nu munnu cuvernatu re li juri,
duve l’adduru ‘e vita spannuzzatu
fa sénte li cristiani cchiù sicuri.
Re chissu bene l’uocchi m’haju chjinu,
‘ntr’a natura m’ha fattu viaciare
haju scontatu rose e ciclamini,
varche supra la rina e ‘ntra lu mare.
Spizzuni ‘e paisielli fatti ‘e vichi
‘na luce re culuri l’allurrava,
munni luntani ccu motivi antichi,
parica ‘a vuce ‘e illi te parrava.
‘E ssu bellu eventu n’haû parratu
gente granne e prufunna re cultura
e re tuttu quantu illa ha cuntatu
ha trionfatu tutta la natura.
Quannu alla casa pù signu ricùotu
haju purtatu ccu mmie ssa gran ricchizza
e ccu la mente ‘ntuornu a illa ruotu
e all’anima me fani ‘na carizza.
Éni de Tarsia ssa pittrice ranne,
ccu lu pinniellu fani terapia,
pecchì nu munnu ‘e bene illa spanne
e d’a salute ‘mpara a tutti ‘a via.
Gianfranca è lu sue biellu nume
e porte lu cugnume re Cosenza,
‘e spertizza eni nu granne jume,
una ne fa e cientu cose penza.
Grazie Gianfranca ppe chillu chi n’ha ratu,
chi ha murratu lu tue gran caminu
e de tuttu puru meritu va datu
allu spertune, Franco Calomino.